|
|
|
Manifestul ROMFEST XXI
ROMFEST XXI întelege
ca, în actiunea sa de actualizare creatoare a traditiei românesti - spre
redescoperirea adevaratelor rosturi ale românilor - si de consolidare a
identitatii noastre nationale sa se calauzeasca dupa câteva principii
fundamentale.
-
Principiul
spiritualitatii crestine.
Învatatura crestina sta la temelia conceptiei noastre despre lume si
viata. Drept pentru care, membri ROMFEST XXI sunt însufletiti de cele
trei sentimente care îl leaga pe om de divinitate: credinta, iubire,
speranta. Astfel încât comportamentul membrilor ROMFEST XXI va fi
caracterizat de: corectitudine, onoare, nonviolenta, îngaduinta si mai
ales de cultul adevarului.
-
Principiul national.
Apartenenta la un neam este un dat. Acest dat reclama drepturi si
îndatoriri. Conditia de român trebuie constientizata si asumata în
profunzimea ei si afirmata cu responsabilitate.
-
Principiul unitatii.
Fara unitate nu exista victorie. si de aceea, dar nu numai, ROMFEST XXI
va fi un mediu unde se va cultiva sentimentul de fratietate, de
apartenenta la o grupare de elita, care numai unita poate sa-si atinga
înaltele obiective. Solidaritatea cu fratii nostri aflati în nevoie va
întari unitatea. Totodata, ROMFEST XXI îsi declara disponibilitatea de
colaborare cu alte grupari care sunt animate de aceleasi idealuri si au
obiective similare.
-
Principiul elitei.
Nici o comunitate nationala nu se poate conduce singura. Popoarele sunt
conduse de elite. |n fruntea Românie de azi se afla o falsa elita.
Datoria ROMFEST XXI este de coagula elementele de elita reala existente
si de a forma alte persoane de elita, care sa fie capabile sa declanseze
si sa sustina resurectia spirituala a românilor. Întelegem prin elita o
categorie de persoane care însumeaza o seama de calitati, care îsi asuma
un set de principii si care actioneaza în beneficiul comunitatii
nationale. În sânul organizatiei se va cristaliza o noua aristrocratie
româneasca.
-
Principiul instruirii.
Membrii ROMFEST XXI se vor instrui continuu, având ca scop cladirea si
consolidarea curateniei sentimentelor, maturitatii gândirii si tariei de
caracter.
-
Principiul daruirii de
sine. Totul se
realizeaza prin jertfa. Adica prin daruirea de sine, prin renuntare,
prin calcarea egoismului si a orgoliului. Jertfa suporta grade diferite:
de la mici renuntari - necesare progresului în plan personal - la jerta
suprema pentru o cauza nobila. Vom învata sa ne daruim, convinsi ca
numai astfel ne putem împlini idealurile.
-
Principiul autoritatii.
Disolutia autoritatii afecteaza grav societatea româneasca. Vom cauta sa
imprimam generatiei noi respectul pentru autoritate. Autoritatea se
obtine dovedind competenta profesionala, tenacitate, conduita morala,
daruire. Autoritatea se exercita prin fixarea unei ierarhii lucratoare
si a unei ordini de la care nu se admit abateri.
-
Principiul libertatii.
Libertatea este singura stare de echilibru a fiintei umane între
despotism si anarhie. Ea presupune deopotriva drepturi si obligatii.
Drepturile si libertatile omului nu pot fi desprinse de îndatoririle
sale fata de Dumnezeu si fata de neamul sau. Libertatea este sfânta, iar
ROMFEST XXI este o formatiune care apara libertatea tuturor românilor.
-
Principiul
obiectivitatii.
Nu vom accepta culpabilizarea nedreapta a neamului românesc. Nici nu vom
tolera demagogia patriotarda, care adânceste patimile poporului si
adoarme simturile. Cum un bolnav nu se poate vindeca decât daca isi
recunoaste starea de boala si îsi cauta leacul, tot asa poporul român -
astazi suferind în plan moral si spiritual - nu se va îndrepta pâna nu
isi va constientiza lipsurile. Elita pe care o vizam are menirea sa
trezeasca poporul la realitate si sa-l întoarca spre adevaratele valori,
sa-i stimuleze virtutile si sa-l încurajeze pe calea dreapta. O poate
face doar daca are o atitudine obiectiva - nu curtezana - fata de acest
popor. Adica, nu trebuie sa ne lasam îmbatati de false idei ca: suntem
cel mai grozav popor din lume, dar altii sunt vinovati de caderile
noastre. E vital sa ne vedem lenea sufleteasca, patimile care ne
coplesesc, proastele moravuri si sa luptam contra lor.
-
Principiul actiunii
civice. Credibilitatea partidelor politice de la noi este în
continua scadere. Initiativele venite din partea oamenilor politici -
chiar de buna credinta - sunt privite de mase cu suspiciune. Societatea
civila nu reactioneaza (sau o face extrem de slab) fata de actele
politice pagubitoare pentru noi toti. În acest context, consideram
obligatoriu sa ne constituim într-o forta civica menita sa refaca
sensibilitatea românilor fata de marile idealuri nationale si sa
sanctioneze aspru deciziile politice potrivnice traditiei si firii
românului.
-
Principiul onoarei.
Onoarea este respectul de sine si respectul fata de ceilalti. Onoarea
înseamna consecventa în respectarea normelor pe care ni le-am impus.
Cuvântul dat este sacru si de aceea trebuie împlinit cu orice pret.
Orice membru al ROMFEST XXI va accepta mai bine înfrângerea, decât o
victorie obtinuta cu pretul unei ticalosii.
-
Principiul
valorificarii traditiei.
Traditia înseamna transmiterea de la o generatie la alta a unei valori
deschise, înzestrate pe de o parte cu capacitatea unei deveniri interne,
pe de alta cu aceea de a genera noi valori complementare. Traditia este
întotdeauna o realitate vie, dinamica si organica. Diferenta dintre
traditie si traditionalism este ca prima este memorie creatoare, pe când
al doilea este memorie osificata - care se constituie, în ultima
instanta, într-un formalism rigid. ROMFEST XXI va gasi resurse în
traditie pentru solutionarea unor probleme actuale.
Scurt
istoric al Romfest
- întâlnirea românilor
de pretutindeni-
1988. A avut loc
prima editie a Romfest - festivalul românilor din Exil, la Cleveland -
Ohio, SUA. Initiativa a apartinut unui grup de tineri români - prezenti la
Săptămâna Câmpului Românesc din Hamilton-Ontario, Canada - care au vrut
astfel să sărbătorească 70 de ani de la Marea Unire a României.
Întâlnirea, apreciată
drept un succes, s-a vrut nu numai o punte între exilati, ci si o
manifestare publică profund anticomunistă si de solidaritate cu românii
rămasi în tară. Cu acest prilej s-a constiuit un Comitet International
Romfest, care a hotărât să organizeze festivalul din doi în doi ani.
1990. Primul
Romfest de după revolutie s-a desfăsurat în Washington DC, SUA. După o
despărtire de zeci de ani, detinuti politici din România si-au văzut
prietenii care reusiseră să ajungă în lumea liberă.
1992. Al treilea
Romfest a avut loc în Hamilton-Ontario, Canada, beneficind de aceeasi
largă participare a personalitătilor române din tară si din Exil. Desi
regimul comunist din România fusese înlăturat oficial, Exilul a continuat
să supravegheze atent noua Putere, care trăda năravuri comuniste. Opozitia
democrată a găsit un sprijin constant în membri Romfest.
1994. Los Angeles
- California a găzduit ce-a de-a patra întâlnire a românilor de
pretutindeni.
1996. Al cincilea
festival s-a tinut în Princeton - New Jersey, SUA.
1998. Comitetul
International a hotărât ca, pentru o mai bună cunoastere între românii din
toată lumea, întrunirile Romfest să aibă loc în România. Astfel erau
îndeplinite conditiile pentru a participa mai multi români din tară si din
jurul României. Festivalul Romfest 1998 s-a desfăsurat la Bucuresti si a
avut tema "Cuget si Spirit Românesc". Invitatii la marea întrunire nu
si-au ascuns dezamăgirea fată de prestatia lamentabilă a Puterii (detinută
în mare parte de partidele zise istorice).
2000. În perioada
11 - 15 octombrie, la Bucuresti si Sibiu, a avut loc cea mai reusită
editie a Romfest. Editia, asezată sub semnul jubileului celor 2000 de ani
scursi de la Hristos, a fost deschisă de Prea Fericitul Părinte Teoctist,
Patriarhul României.
Cu acest prilej a fost
adoptată o rezolutie al cărei prim punct era înfiintarea Asociatiei
Romfest, persoană juridică prin care să se institutionalizeze această
miscare marcată de un românism curat. Principala menire a acestei
organizatii, asa cum a fost gândită de participantiila Romfest 2000, era
aceea de a-i ajuta pe românii de pretutindeni să-si păstreze identitatea
natională.
octombrie 2002.
Este creata Asociatia Romfest XXI, la initiativa unui grup de tineri.
Organizatia primeste binecuvintarea Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa,
presedintele Consiliului International Romfest - intalnirea romanilor de
pretutindeni -, care accepta sa devina presedintele de onoare al
Asociatiei Romfest XXI.
Astfel, este indeplinit
primul punct al rezolutiei adoptat de Romfest - Congresul romanilor de
pretutindeni - in 2000.
Asociatia a decis sa
editeze revista Rost, careia nu intamplator i-a pus acest nume. Congresul
din 2000 a avut drept tema generala: "despre rostul românilor în lume la
două mii de ani de la naşterea Mântuitorului Iisus Hristos". |