numarul 5, iulie 2003

Holocaustul fata/verso

Asumarea intregului trecut istoric este o dovada de maturitate intr-o societate.

|n ultimii ani, Romania a facut pasi importanti pentru recuperarea adevarului istoric. Din pacate, istoria oficiala ramine impanata cu falsuri si pigmentata cu zone de penumbra. Istoricii fie n-au indraznit, fie n-au fost lasati sa transeze anumite subiecte din istoria nationala. Una dintre chestiunile controversate este existenta Holocaustului in Romania. Poate si pentru ca orice incercare de nuantare a discutiei despre Holocaust risca sa fie taxata drept dovada de antisemitism si extremism, de atitudine antidemocratica. Iar negarea Holocaustului  - savirsit contra evreilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial - este pedepsita cu inchisoarea, in virtutea unei ordonante guvernamentale emise anul trecut. Masura face parte dintr-o politica globala de mitizare a Holocastului, prin care s-ar incerca impiedecarea repetarii dezastrului.

Totusi, intr-o societate deschisa, nu putem permite ca subiecte de interes national sa devina tabu. Si in nici un caz inainte de a fi aflat adevarul. Ca adevarul nu poate fi reglementat prin ordonanta este un truism cunoscut pina si de guvernanti.

Nu minimalizam tragedia evreilor, dar nici nu ingaduim ca romanii sa fie culpabilizati pe nedrept.

Asadar, disputa asupra Holocaustului a revenit in actualitate printr-o inabilitate a guvernului. Defunctul Minister al Informatiilor s-a pronuntat, cu dreptate, dar fara vreun rost: "inlauntrul hotarelor Romaniei in epoca 1940-1945 nu a avut loc un Holocaust"(1). Atrocitatile au fost comise in Ardealul de Nord, sub ocupatie maghiara, si in Transnistria.

Un duh minios s-a ridicat dinspre organizatiile evreiesti si din presa nationala si internationala (2). Au fost vehiculate iarasi cifre incredibile: intre 250.000 si 350.000 de evrei ucisi in Romania sub regimul Maresalului Antonescu. De altfel, la Templul Coral din Bucuresti, un monument inchinat victimelor Holocaustului din Romania stabileste numarul acestora la 400.000! Potrivit altor placi comemorative, in 1941, la Iasi s-ar fi inregistrat 2000 de victime pe zi, timp de sase zile, in Basarabia - 3000 de victime pe zi, timp de 60 de zile, in Transnistria - 700 de vitime pe timp de 120 de zile! (3)

Daca a fost un asemenea macel inseamna ca a existat o politica de stat pentru exterminarea evreilor, in baza careia au fost construite lagare si camere de gazare, iar plutoanele de executie ar fi tras non-stop zile la rind. |n fata unui program de eliminare fizica a evreilor am vorbi, fara indoiala, de Holocaust. |nsa, nu au fost gasite documente care sa sustina aceste presupuneri. Omorurile in masa de la Iasi (29 iunie - 4 iulie 1941) si Bucuresti (21 - 23 ianuarie '41), singurele in care avem certitudini, au fost mai degraba accidente, izbucniri singeroase determinate de anumite conjucturi. Nu au fost prezentate dovezi ca au facut parte dintr-un plan de exterminare a evreilor, care sa justifice ideea de Holocaust.

De retinut ca Tribunalul de la Nurenberg nu a condamnat nici un cetatean roman pentru asasinarea programata a evreilor.

Acceptarea, fara probe indubitabile, a ideii ca la noi a fost Holocaust impotriva evreilor ar afecta serios sanatatea morala - si asa subreda - a societatii romanesti. Ar fi ca si cum am sustine ca: statul roman a fost primul care a aplicat "solutia finala" evreilor (caci Hitler a ordonat-o in Reich abia in anul 1942); istoricii romani au ascuns permanent genocidul; romanii trebuie sa se caiasca in veci si sa plateasca despagubiri statului Israel (4).

Deja, sentimentul de vinovatie este indus tinerelor generatii prin intermediul manualelor de istorie si al orelor speciale despre Holocaust care se fac in scolile romanesti din vremea cind ministrul |nvatamintului era Andrei Marga. |n plus, presedintii Romaniei post-comuniste au cerut scuzepublic Israelului, in numele poporului roman, pentru Holocaust. Astfel, este oarecum justificata reactia de azi a reprezentantilor comunitatii evreiesti: negati un fapt de notorietate publica?

Dincolo de bilbiielile autoritatilor (acum neaga, acum afirma) sta necesitatea stabilirii adevarului in privinta Holocaustului.

|n rest, este folsitoare pastrarea vie in memoria colectiva a acestui episod negru din istoria umanitatii. Cum se impune si declansarea unor eforturi similare pentru reamintirea si condamnarea Holocaustului rosu. Sub teroarea regimurilor comuniste au fost curmate vietile a sute de milioane de oameni din diferite neamuri, din anul 1917 incoace. 

Un proces al nazismului a avut loc. Firesc ar fi sa urmeze unul al comunismului.

Claudiu Tarziu

1. Ex-ministrul Vasile Dincu, Razvan Theodorescu, care l-a sustinut, si presedintele Ion Iliescu ar putea intra sub incidenta ordonantei guvernamentale care prevede pedeapsa cu puscaria pentru cei care neaga Holocaustul.

2. Analistul Dan Pavel si-a exprimat intentia de a-i trimite la "reeducare democratica" pe toti cei care indraznesc sa-si exprime dubiile cu privire la savirsirea Holocaustului in Romania. 

3. 130.000 de evrei ar fi fost suprimati in Transilvania de Nord, sub ocupatie maghiara, dar si aceste victime sint trecute in contul Romaniei!

Germania a achitat 150 de miliarde de marci pentru cele 6 milioane de evrei carora le-ar fi luat viata